Serviciul Evaluare Iniţială, Intervenţie în Regim de Urgenţă şi Coordonare SPAS (Serviciul Public de Asistenta Socială ce funcționează la nivelul primariilor, cu competențe diferite de DGASPC, dar care se află în relație strânsă de colaborare) răspunde tuturor sesizărilor de la nivelul jud. Iași privind situațiile de abuz, neglijare, înstrăinare părintească, exploatare prin muncă, trafic asupra copilului, copii români aflați în dificultate pe teritoriul altor state (repatriere), copii neînsoțiți aflați pe teritoriul României.
În conformitate cu prevederile Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata 2014, art. 89:
(1)Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii, traficului, migratiei ilegale, răpirii, violentei, pornografiei prin internet, precum si a oricaror forme de violenta, indiferent de mediul in care acesta se afla: familie, institutii de invatamant, medicale, de protectie, medii de cercetare a infractiunilor si de reabilitare/detentie, internet, mass-media, locuri de munca, medii sportive, comunitate etc.
Abuzul în rândul copiilor, indiferent de formă, poate lăsa în urmă o serie de consecințe negative care pot avea implicații pe tot parcursul vieții.
Orice maltratare emoțională, fizică sau sexuală, precum și neglijență, este considerată a fi abuz asupra copiilor. Aceste acte comise asupra copiilor pot provoca probleme fizice, psihologice, comportamentale și sociale, cu efecte de durată asupra vieții copilului. Dacă abuzul nu este tratat corespunzător, urmările acestuia asupra copilului pot continua până la maturitate.
Recunoașterea, semnalarea/raportarea cazurilor și intervenția timpurie oferă copilului cea mai bună șansă de recuperare!
Astfel, principalele atribuții ale intervențiilor specialiștilor din cadrul serviciului sunt:
- de a realiza cu celeritate, activitățile specifice de preluare caz, evaluare, planificare și intervenție, prin respectarea termenelor și etapelor de intervenție specifice metodei managementului de caz și standardelor minime de calitate specifice domeniului protecției, promovării, asigurării/garantării drepturilor copilului/ familiei victime ale oricăror forme de neglijare, exploatare, abuz sau violență în familie sau comunitate și implică actorii sociali relevanți în luarea deciziei și stabilirea planului de intervenție. Evaluarea socio-familială a copiilor victime ale abuzului, neglijării, exploatării prin muncă sau victime a traficului de persoane este realizată prin mijloace specifice în asistență socială (convorbiri telefonice, analiza documentelor, vizite la domiciliu sau în alte locații – școală, dispensar medical, poliție, primărie, culte religioase), întrevederi cu persoanele implicate în caz cu scopul stabilirii unei strategii eficace și eficiente pentru securizarea acestuia, în acord cu nevoile sale și cu resursele familiale/comunitare identificate.
În funcţie de rezultatul evaluării se propune :
- menţinerea copilului în familia de origine cu asigurarea reabilitării socio-psiho-emoționale, monitorizare şi suport, prin conectarea în susținerea copilului și familiei a reprezentanților autorităților competente (Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul primăriei de domiciliu, medic de familie, școală, preot, Structura Comunitară Consultativă etc) ;
- instituirea unei măsuri de protecţie în regim de urgenţă prin Dispoziţie de Urgenţă (emisă de DGASPC) / Ordonanţă Preşedinţială de plasament/ în regim de urgență/ Sentință civilă emisă de Instanţa de Judecată / Hotărârea emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului.
– de a coordona metodologic reprezentanții Serviciului Public de Asistență Socială de la nivelul primăriilor de domiciliu – instituții cu rol esențial în oferirea serviciilor de prevenire a instituționalizării copiilor, a identificării riscurilor, întocmirii și implementării serviciilor de sprijin în vederea depășirii situațiilor de vulnerabilitate a familiilor etc.
– de informa și conecta instituții cu atribuții în domeniu pentru dezvoltarea de servicii în scopul reducerii factorilor de risc asociați cu abuzul și neglijarea copiilor;
– de a genera schimbări în viața persoanelor sau familiilor expuse la astfel de factori de risc;
– de a spori factorii compensatori sau de protecție, care ar putea atenua sau indeparta copilul de la efectele victimizării.